O șansă pentru arta nouă: IETM Bucharest Plenary Meeting 2017

Între 20 şi 23 aprilie, se desfăşoară în România, la Teatrul Naţional din Bucureşti şi la Centrul Naţional al Dansului, IETM Bucharest Plenary Meeting 2017. Despre ce este vorba şi ce oferă un astfel de eveniment ne spune Victor Mayot, project manager-ul IETM.

IETM este o rețea internațională pentru arte performative contemporane, care include peste 500 de organizații din domeniul performance-ului și artiști din domenii precum teatru, dans, circ, forme de artă interdisciplinară sau new media. Printre membrii săi se numără festivaluri importante, companii, producători, teatre și chiar universități.

În fiecare an, IETM organizează două reuniuni plenare în diferite orașe din Europa, dar și întâlniri mai mici peste tot în lume, contribuind la dezvoltarea artei contemporane și la promovarea valorilor acesteia și militând pentru valoarea artei și culturii într-o lume în continuă schimbare.

Alina Vîlcan: În primul rând, cum ați ales Bucureștiul pentru această reuniune?

Victor Mayot: De fapt, locul-temă al fiecărei reuniuni este de fiecare dată diferit, sunt multe motive pentru care alegem o țară, unul dintre motive este să nu mai fi fost acolo de mult timp. Iar cum ultima reuniune plenară a IETM în România a fost în anii ’90, am considerat că e timpul să revenim.

Așadar nu este prima întâlnire de acest tip organizată aici?

Într-adevăr. Prima a fost organizată de Corina Șuteu în 1996, dacă îmi amintesc bine. Sunt, așadar, douăzeci de ani de când o reuniune IETM nu s-a mai ținut în România. Lucrând cu secretariatul nostru general de la Bruxelles, ne-am dat seama că se impunea o întoarcere aici, Bucureștiul fiind un simbol al dinamicii în acest sector al artelor noi.

Care este principalul obiectiv al acestei reuniuni?

Ar fi două obiective, în principal. Primul, obiectivul original, european, este pur și simplu să ne întâlnim, să schimbăm opinii asupra practicii, a situației acestui segment și să facilităm colaborările internaționale, să stabilim legături și să avem un dialog cultural. Al doilea obiectiv este legat de conferința care se întinde pe două zile, incluzând dezbateri, panouri, discuții, schimburi diverse pe teme foarte generale care se regăsesc aici, la București, cu privire la statutul artistului. Vom vorbi despre rolul artistului în societate, despre cum se poate schimba percepția populației, cum să acționăm artistic pentru a ține cont de schimbările din jur, de schimbările climatice, de drepturile femeilor, de egalitatea între toți – și toate acestea pentru a vedea care este rolul artei, astăzi, în societate.

Și care ar fi rolul artei în societatea de astăzi?

Asta nu vă pot spune decât după reuniune (râde). Temele discutate aduc în prim-plan valoarea artei în societate, ceea ce ține de educație. E o temă de reflecție. Vom discuta de asemenea cum ar trebui acționat pentru a eficientiza educația în acest sens, e o temă la care chiar trebuie reflectat. Pentru ca arta să poată atinge toate subiectele și toți oamenii.

Pentru că această reuniune are loc aici, la București, care sunt avantajele pentru artiștii români, în special?

Avantajele sunt multiple. Primul ar fi, pur și simplu, acela că avem o idee foarte redusă despre ce se întâmplă acum în România, iar persoane importante din sectorul artistic vor veni în România pentru a descoperi ce se află aici, cine sunt actorii, cu cine sunt interesați să colaboreze, cu cine pot colabora și pe cine vor să arate în străinătate. Artiștii români pot fi interesați de asemenea să stabilească contacte cu străinătatea, pentru că principala problemă în România cred că este aceea că fondurile, subvențiile pentru cultură se diminuează și, într-o asemenea situație, aceste colaborări internaționale devin mijloace la îndemână pentru a obține finanțările necesare și pentru a le valorifica; este o dinamică interesantă, pe care se pune accentul acum. Întâlnirea este, de asemenea, o ocazie ca actorii români să se întâlnească între ei, ca protagoniștii întregului segment al artei independente de aici să stea la aceeași masă. De exemplu, cineva din București să întâlnească pe cineva din Cluj-Napoca și astfel să aduci această lume artistică din toate colțurile țării laolaltă.

În ceea ce vă privește, sunteți familiarizat cu arta contemporană din România, cu peisajul cultural de aici, cum îl vedeți?

Personal, sunt familiarizat întrucâtva pentru că pregătirea unei întâlniri de o asemenea amploare necesită o anumită pregătire și am avut mai multe vizite pe o durată de timp destul de întinsă.

De când pregătiți această întâlnire?

De doi ani. Sunt doi ani din 2015, de când am avut aici o întâlnire mai restrânsă, o caravană. Era un grup de 40 de persoane, care au venit aici și s-au întâlnit cu actorii… Am vizitat atunci unele organizații publice, unele internaționale de asemenea, sau centre independente, ca Replika, astfel încât să avem o perspectivă cât mai largă a ceea ce există aici. Din nefericire, am văzut foarte puține spectacole de teatru în România, din cauza limbii române, am văzut mai multe de dans. Teatru românesc am văzut mai ales în festivaluri internaționale sau pe scene din Paris, am văzut nume mari, autori mari, ca Gianina Cărbunariu, pe care o cunosc.

Aș vrea să știu dacă toți artiștii români pot participa la această întâlnire. E un eveniment pentru toată lumea?

Da, este un eveniment deschis tuturor din mediul artistic, de la artiști, la directori de teatru sau responsabili cu publicul; oricine din sectorul artistic este binevenit.

Ce trebuie să facă pentru a participa?

Singurul lucru pe care trebuie să-l facă este să intre pe site-ul IETM (www.ietm.org), să meargă pe pagina reuniunii de la București, să dea click pe butonul de înscriere, să-și lase datele, nume, prenume, practic să-și creeze un cont pe site. Taxa pentru participare este de 35 de euro, sumă care contribuie la finanțarea evenimentului și a organizației.

Este și un eveniment la care jurnaliștii au acces?

Jurnaliștii sunt mai mult decât bineveniți. Pentru a face să circule informația este important să avem alături de noi media. De altfel, pe site-ul nostru ei pot vedea rapoarte ale tuturor sesiunilor din reuniunile precedente. Sunt, de asemenea, jurnaliști care participă la o conferință pe un subiect de interes pentru ei și scriu un raport, pe care îl publicăm, îl distribuim întregii comunități, iar aceste materiale sunt disponibile pe site, gratuit, pentru oricine.

Cine sunt partenerii din România ai evenimentului?

Am lucrat cu Centrul Național al Dansului, unde toată echipa s-a mobilizat pentru a ne ajuta… Colaborăm de asemenea cu Uniunea Națională a Teatrului din România. În plus, Corina Șuteu a fost și de această dată un mare sprijin în aducerea întregii comunități la un loc, pentru ca acest proiect să prindă viață… Am implicat mulți oameni, am discutat cu Miki Braniște, directoarea festivalului Temps d’Images de la Cluj, care a venit cu multe idei. Pe lângă partenerii oficiali, sunt nenumărați oameni care ne sunt alături pentru ca acest eveniment să fie posibil.

Articol scris de Alina Vîlcan, pentru Ziarul Metropolis 

Foto: Laura Dobre